Naturalis Historia
Naturalis Historia | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Autor | Plinius cel Bătrân[1] |
| Subiect | istorie naturală |
| Ediția originală | |
| Titlu original | Naturalis historia |
| Limba | limba latină[2] |
| Țara primei apariții | Imperiul Roman |
| Modifică date / text | |
Istorie Naturală (latină: Naturalis historia) este o enciclopedie scrisă de către Plinius cel Bătrân. Aceasta este cea mai amplă lucrare individuală provenită din Imperiul Roman care s-a păstrat până în epoca modernă. Ea reunește informații culese din scrierile altor autori antici.

În pofida titlului, domeniul său nu se limitează la ceea ce este înțeles astăzi prin istorie naturală; Plinius însuși își definește aria de interes drept „lumea naturală” sau „viața”. Lucrarea are un caracter enciclopedic, deși structura sa nu corespunde celei a unei enciclopedii moderne. Este singura operă a lui Plinius care s-a păstrat și ultima pe care a publicat-o. Primele zece cărți au fost publicate în anul 77 d.Hr., însă restul nu fusese revizuit definitiv la momentul morții sale, survenite în timpul erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr. Partea rămasă a fost publicată postum de nepotul său, Plinius cel Tânăr.
Lucrarea este împărțită în 37 de cărți, organizate în 10 volume. Acestea tratează subiecte precum astronomia, matematica, geografia, etnografia, antropologia, fiziologia umană, zoologia, botanica, agricultura, horticultura, farmacologia, mineritul, mineralogia, sculptura, arta și pietrele prețioase.
Naturalis Historia a lui Pliniu a devenit un model pentru enciclopediile și lucrările erudite ulterioare datorită amplitudinii temelor abordate, trimiterilor la autorii anteriori și existenței unui index.
Conținut
[modificare | modificare sursă]Naturalis Historia conține 37 de cărți. Mai jos se află un tabel cu cuprinsul fiecarei cărți.
| I | Prefață și tabelul cu cuprinsul, lista referințelor |
| II | Matematică și descrierea fizică a lumii |
| III–VI | Geografie și etnografie |
| VII | Antropologie și psihologie umană |
| VIII–XI | Zoologie |
| XII–XXVII | Botanică, conținând agricultură, horticultură și farmacologie |
| XXVIII–XXXII | Farmacologie |
| XXXIII–XXXVII | Minerit și mineralogie, în special aplicațiile din viață și artă, include: aur argint[3] sculptura în bronz[4 |